Thailanda. Phuket. Prima oprire: Libertatea

Forța si suflul Oceanului Indian m-au copleșit la prima respirație. Primul pas cu picioarele goale pe nisipul maroniu, nici prea dur, nici prea fin, nici prea fierbinte, cum se întâmplă pe plajele din Europa, si inhalarea vaporilor ce se ridicau din Marea Andaman au fost suficiente ca sa reîncep sa respir și ca să-mi dau seama ca eram deja îndrăgostită de „Țara celor liberi”, Thailanda. Tocmai eu, cea care cerceteaza. Eu, cea care nu se arunca așa usor în declarații și concluzii. Da, am început relația cu Thailanda cu “un colpo di fulmine”!

Pot spune acum ca totul a meritat! Drumul lung, escala obositoare la Moscova, teama de zbor deasupra lanțului muntos vreme de 9 ore, pe timp de noapte. Dimineața m-a găsit coborând din avion si pasind, la propriu, intr-o alta lume. În Moscova era iarna, în plina luna noiembrie, aici un val mătăsos de caldura m-a luat în brațe si m-a condus către aceasta prima plaja, aflata la doar câțiva kilometri de Aeroportul Phuket. Atât de aproape încât, de ani de zile, autoritățile se cearta cu cei din turism pentru a o inchide, pentru ca ar putea fi un loc periculos.

Ai senzația ca avioanele vor trece razant peste capul tău, ara cum o fac uneori parsarile din parcuri. Cu toate acestea, este deschisa, dar putin frecventata. Cu alte cuvinte, este perfecta! 

Așa cum v-ați dat seama, sunt o mare amatoare a verii si a căldurii (suportabile). Dacă stai prea mult pe asfalt si sub soarele dogoritor, evident ca va deveni copleșitor. Prin urmare, luați-va pălării și cât mai multe creme de protecție solară! Si luați drumul plajelor! 🙂 Sunt locurile pentru care vizitați, de fapt, Thailanda și nu va vor dezamagi!

Am întâlnit aici oameni din toată lumea, ușor rătăciți; nici ei nu știau de ce veniseră aici, dar le plăcea sentimentul pe care îl transmitea pământul de sub picioarele lor. Eu însămi am fost speriata rău de puterea valurilor. Atât de speriata încât nu am avut curajul sa intru în apa; inițial, m-am aventurat un pic pe malul ce cobora spre mare si primul val m-a tras cu o forță cereia nu mă puteam opune (cu cele 50 de kilograme ale mele…..:). Așa ca, am stat suficient de aproape încât sa mă răcorească apa, dar suficient de departe încât sa fiu în siguranță. 

Este „Țara Zambetelor”, dar oamenii sunt foarte serioși când vine vorba despre Buddha si despre supraviețuire. Negustori la tot pasul. Fiecare trebuie sa trăiască din ceva.

Veți vedea în material cât de diferite sunt micile afaceri care le aduc pâinea pe masa si cât de uniți sunt între ei, fără sa tina cont ca mirosul clătitelor prăjite le-ar putea alunga clienții de tablouri, de exemplu.

Dincolo de toate acestea, fiți pregătiți pentru socul întâlnirii cu orașul. Am fost norocoasa ca prima oprire a fost pe plaja (pentru ca era prea devreme pentru a fi primiți la cazare). Când te ia foamea si trebuie sa cobori în oraș, abia atunci începe aventura. Prima impresie: „Îmi iau bilet de întoarcere si plec mâine dimineață!” 

În stațiunea Patong, pe anumite porțiuni, gunoaiele stau aruncate pe marginea trotuarelor, iar în zonele întunecate, șobolanii iti taie calea! Începi sa te gândești de unde ți-ai putea cumpara ceva de mâncare; unde sa găsești un loc curat si de încredere, când totul pare încropit pe loc…

Nu va speriați, pana si eu am găsit un loc unde sa iau cina si mi-am continuat aventura minunata! Nu am mâncat doar fructe, așa cum mi-am spus inițial. Am fost client chiar și pe Street Food: un peste la gratar nu are ce sa iti facă rău. Sigur este proaspăt, doar au marea la doi pași, iar clienții sunt nenumărați.

A doua zi esti deja obișnuit cu tabloul si știi exact la ce sa te aștepți, de unde sa cumperi ceea ce iti trebuie si iti place si mâncarea, știi sa eviti zona cu șobolani si iei doar partea buna a lucrurilor din jur. Sunt multi turiști si bucătăria lor s-a adaptat la gustul european. De la fructe nu m-am putut abține și nici nu mi-am propus… Sunt delicioase toate, mai putin Jackfruit, care mi s-a părut imposibil de acceptat pentru papilele mele gustative de european.

Ce-i drept, dacă ești prea mofturos sau dacă vrei sa stai doar în lux, departe de realitatea zonei, sigur nu iei va plăcea sa mergi prin stațiune și sa vezi toate aceste lucruri. Mie îmi place și de aici mă încarc cu energie, de la oameni și culturi noi.

Stau de vorba cu oamenii, ii studiez, le pun întrebări; în timp ce îmi prepara mâncarea. Din acest punct de vedere, nu te poți plictisi, pentru ca sunt mulți si au povesti diferite. Unii mai zâmbitori si vorbăreți, alții doar zâmbitori, dar foarte harnici. Nu poți sa nu-i apreciezi.

Descoperiți în imagini primul episod din Thailanda, mai jos…

Așteptați-vă la senzații, impresii, culori… 

Stați cu ochii pe blog pentru partea a doua!

Love,

Anna

Publicat de Anamaria Gudu

Travel blogger. Life lover. Jurnalist. 14 ani de experiență. Realizator de reportaje: Travel, Lifestyle, Cazuri Sociale, Politica. Mama a doi copii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: